Sonia Botoman

Am vazut si eu ieri filmuletul in care Basescu pare ca il loveste pe copilul de 10 ani.  Soc, furie si frustrare ca asa ceva ar fi putut fi posibil! Am urmarit apoi, cu atentie, dezbaterile de prin emisiuni si de pe bloguri. Pareri pro si contra,  justificari si tentative, mai mult sau mai putin credibile, de analize tehnice.

SOC iar, odata cu declaratia lui Basescu. In acel moment, m-am gandit ca expresia “inainte de toate, suntem oameni” nu se aplica in cazul politicienilor.

Parerea mea despre toata povestea? Adevar sau trucaj? Sa zicem ca ma abtin inca…

Un lucru mi-e foarte clar insa:  violenta este urata, dezgustatoare si lasa! Iar violenta fata de cineva mai slab decat tine s-ar putea sa fie si mai rea, nu? Nu ma intereseaza justificarile.

Ei… si-am inceput ziua de azi afland despre o super campanie impotriva violentei domestice. Este vorba de “V-Days”, pe care Fundatia Sensiblu o desfasoara in perioada 25 noiembrie – 10 decembrie, cu ocazia Zilelor Internationale de Activism Impotriva Violentei asupra Femeii.

Campania se afla la a VI-a editie. An de an, organizatorii au abordat problema violentei dintr-o alta perspectiva. Spre exemplu, in 2008 campania a atras atentia asupra faptului ca violenta din partea partenerului le poate conduce pe femei la gesturi extreme, precum crima.

Campania de anul acesta se desfasoara exclusiv online, pe site-ul www.nuepoveste.ro. Aici un baiat de 11 ani,  influentat de scenele de violenta pe care le traieste in familie, spune povestea Cenusaresei reinterpretata. In povestea lui, printul este agresiv cu Cenusareasa, asa cum tatal este fata de mama.

Vestea buna este ca povestea poate fi schimbata intr-una cu final fericit de catre vizitatorii site-ului. La fiecare 5.000 de vizualizari se schimba un cadru violent din poveste. Pana acum filmul a fost accesat de peste 9.000 de persoane, asa ca prima schimbare s-a produs: Cenusareasa nu mai este batuta de surorile vitrege.

Va las pe voi sa descoperiti mai multe pe site-ul www.nuepoveste.ro.

Eu le voi “Spune tuturor ca violenta nu e poveste”.

Imi place mult sa calatoresc. Sa stau pe o terasa din centrul unui oras in care nu am mai fost si sa privesc trecatorii, sa merg pe strazi fara o directie anume si sa ma bucur de surprizele care imi ies in cale. Si imi plac excursiile in natura.

Imi dau seama, totusi, ca sunt atat de multe locuri din Romania in care merita sa ajungi, dar pe care nu le-am vazut inca. De exemplu, nu am fost in Muntii Retezat.

Am aflat de curand ca Parcul National Reteazat a fost nominalizat in campania “New 7 Wonders of  Nature” si chiar a ajuns in semifinale alaturi de alte 76 de locatii din intreaga lume.

Initiativa de a alege  cele 7 Minuni Naturale ale Lumii apartine Fundatiei „New 7 Wonders” si a fost demarata in 2007.

In prima etapa – din decembrie 2007 pana pe 7 iulie 2009 – au fost nominalizate, pe baza votului public, 77 de posibile minuni ale lumii. Dintre acestea, un grup de experti a ales 28 de “minuni” finaliste. Campania a ajuns acum in ultima etapa. Pana in 2011, din cele 28 de finaliste, vor fi alese 7 minuni naturale ale lumii prin vot on-line, printr-un apel telefonic sau prin sms.

Pe site-ul organizatorilor poate fi vazuta lista obiectivelor naturale care au ajuns in finala si o scurta descriere a acestora.

Am votat si eu 7 dintre ele. Nu a fost chiar usor sa aleg. M-am uitat peste ele o data, de doua ori, am dat cateva search-uri pe Wikipedia…

Pana la urma m-am hotarat:

1.Marea Bariera de Corali – pentru ca este cea mai mare structura vie si poate fi vazuta din spatiu.

2. Vulcanii Noroiosi din Azerbaijan – pentru cat de imprevizibili sunt (in 2001 unul din vulcani a “aruncat” flacari de 15 m inaltime – mi-ar fi placut si mie sa vad asta)

3. Sundarbans ( “padurea frumoasa”)  – pentru puterea de adaptare pe care o au plantele din padurile de mangrove

4.Vezuviu – pentru ca a acoperit pentru 1800 de ani orasele Pompeii si Herculaneum; in continuare este considerat unul dintrei cei mai periculosi vulcani din lume.

5. Cascada Angel Falls – pentru ca are o inaltime impresionanta  (807 m),  iar dupa parerea mea apa este cel mai puternic element. La viteza cu care cade, va dati seama ce putere are?

6. Marea Moarta – pentru ca este cea atat de sarata, incat ca nu traieste nimic in ea.

7. Kilimanjaro – pentru ca este cel mai inalt munte (5895 m) si pentru ca urcarea lui este o provocare pentru multi.

Duminica, 1 februarie de la ora 14.30,  suntem asteptati in Parcul Cismigiu pentru a bea o cana de vin si pentru a asculta muzica lui Jean Moscopol si Gica Petrescu la petrecerea Pactul pentru Bucuresti – VIN pentru orasul meu.

Petrecerea este organizata de PLATFORMA “Impreuna pentru  un oras mai bun” , un  grup de organizatii non-guvernamele si marcheaza depunerea a 18 proiecte de Hotarari ale Consiliului Generalal Municipiului Bucuresti.

Acestea reprezinta transpunerea in plan legislativ a prevederilor Pactului pentru Bucuresti initiat de Asociatia Salvati Bucurestiul si alte peste 30 de ONG-uri. Documentul a fost semnat si asumat de Primarul General Sorin Oprescu, de consilieri generali si consilieri locali de sector in mai 2008.

Daca ar fi aprobate, hotararile ar interzice schimbarea destinatiei spatiilor verzi, ar limita la doua ore timpul de stationare al masinilor in centrul Bucurestiului sau ar interzice ridicarea mallurilor in zona centrala.

Tot duminica, in emisiunea “Romania, te iubesc!”, este prezentat Bucurestiul amenintat de dezvoltatorii imobiliari,  in pericol de a-si pierde identitatea datorita demolarilor. Filmul documentar despre distrugerea patrimoniului din Bucuresti este facut de Anca Nastasi si poate fi urmarit aici.

Asta a fost sentimentul pe care l-am avut dupa ce am vazut “Nunta muta”, un film romanesc regizat de Horatiu Malaele, cel care semneaza si scenariul alaturi de dramaturgul Adrian Lustig.

Nu de multe ori se intampla sa imi placa atat de mult un film. A fost neasteptat, tragic dar si comic, viu, un pic fantastic si l-as recomanda orcui fara nici o ezitare.

Mi-a placut si soundtrack-ul care se poate downloada de pe situl oficial.

Depresia de iarna, cunoscuta si sub numele de tulburarea afectiva de sezon (seasonal affective disorder – SAD), este un fenomen care marcheaza o serie de schimbari ale dispozitiei unei persoane care experimenteaza pe perioada anotimpului rece simptome ale depresiei, in mod repetat, an dupa an.

Cauze:

Acest fenomen este asociat in primul rand cu scaderea in intensitate a luminii naturale, dar si cu vremea mohorata si rece sau chiar cu sarbatorile de iarna, in cazul persoanelor singure. Absenta luminii naturale genereaza suprasecretia de melatonina, un hormon care apare la nivelul creierului si care ne ajuta sa dormim. O cantitate mai mare de melatonina iti va da peste cap programul de somn, fiindu-ti foarte greu sa te trezesti dimineata.

Cand se refera la aceasta forma de apatie, specialistii vorbesc si despre serotonina,  substanta neurotransmitatoare care modifica dispozia, imbunatateste memoria, atentia si  capacitatea de concentrare. Absenta acestui hormon in lunile de iarna contribuie semnificativ la aparitia depresiei. Este exprimata si ideea ca, in unele cazuri, aceasta forma de depresie poate fi ereditara.

Simptome:

Medicii spun ca depresia de iarna se manifesta prin melancolie, iritabilitate, izolare sociala, pofta de mancare ridicata, cresterea apetitului pentru dulciuri, cresterea greutatii, scaderea libidoului, anxietate, cresterea numarului de ore de somn si aparitiei somnolentei diurne.

Persoanele active in alte luni ale anului devin indispuse, retrase si apatice, se trezesc cu greu dimineata si isi pierd interesul pentru activitatile zilnice.

Remedii:

Diverse studii au descoperit ca daca, in timpul iernii, persoanele cu aceasta tulburare sau cele cu o usoara depresie sunt expuse unei surse de lumina puternica, atat naturala, cat si artificiala, se simt mai bine. In acest sens, cel mai bun remediu natural este petrecerea a cat mai mult timp in aer liber, cand afara este inca lumina. Daca este posibil este recomandata o plimbare chiar in timpul pranzului. Acest lucru nu este insa intotdeauna posibil, tinand cont de programul de lucru si de faptul ca iarna zilele sunt mai scurte.

De aceea exista varianta tratamentului cu lumina artificiala. Acesta presupune expunerea la o sursa artificiala de lumina, foarte puternica, asemanatoare cu cea a spectrului solar. Persoanele care apeleaza la acest tip de terapie trebuie sa o urmeze in fiecare zi la aceeasi ora, inclusiv sambata si duminica, iar efectele vor fi resimtite dupa aproximativ doua saptamani.

Pe langa terapia cu lumina se poate recomanda si tratamentul cu antidepresive dar si psihoterapia. Pentru a asigura echilibrul sisteului nervos este recomandata includerea in dieta de iarna a cat mai multe produse lactate si a citricelor. Se vor evita mancarurile prajite si cu un contint lipidic ridicat. Un pahar de vin rosu in fiecare zi este recomandat pentru imbunatatirea circulatiei si a tonusului psihic.

Exista alimente care contin serotonina, cum ar fi, de exemplu, bananele si ciocolata. Din acest motiv, consumul acestora, cu masura, poate creste nivelul scazut al hormonului. Pentru secretia serotoninei sunt indispensabili si carbohidratii, iar execitiile fizice sunt obligatorii. Efectuarea sistematica de exercitii fizice, respectiv de exercitii de relaxare ne ajuta sa ne invingem indispozitia. Este deosebit de important ca nici in imprejurarile dificile sa nu ne retragem din mediul nostru, sa frecventam societatea si sa organizam programe cu familia sau prietenii.

Asadar, multa miscare, lumina si o dieta bogata in vitamine si minerale ne vor ajuta sa facem fata mai usor starilor de epuizare fizica si psihica pe care le simtim in aceasta perioada.

OCS canta despre “Depresia toamna iarna”

Astazi am facut o plimbare pe dealurile de la mine de la tara. Satul Fantana, judetul Brasov.

Bineinteles, am hotarat sa ma odihnesc in locul meu preferat: cel mai inalt punct al coastei, de unde se pot vedea toate casele si gradinile din sat, sinele de tren, campul ordonat in parcele, cararile ce-l strabat si care duc mai departe spre Olt, dealurile care inchid perspecticva si alte sate la baza lor.

Cu o sapca pe cap dar fara ochelari de soare, pentru a nu jigni culorile ce se amestecau in fata ochilor mei, am ramas aici pana spre inserat. Impreuna cu cainele meu am observat satul si oamenii, insectele din iarba, sunetele din jurul meu, culorile si formele de pe camp, linia Oltului, intregul peisaj.

Este vorba despre un peisaj depresionar si de lunca, inconjurat de dealuri, cu linii fluente si fara contraste puternice, dar cu accente de volum si culoare . Zona aceasta de peisaj, pe care o pot cuprinde cu privirea din varful dealului este speciala pentru mine. Ma linisteste si ma face sa zambesc. Am privit-o probabil de sute de ori, in toate anotimpurile si in toate lunile dar niciodata nu ma plictisesc sa caut colturi noi, sa descopar copaci deosebiti sau sa-i urmaresc transformarile. Azi, spre exemplu, am observat ca cele patru sate pe care le pot zari din locul meu sunt asezate in cele 4 puncte cardinale, aproape in forma de cruce.

In secventa de final am numarat vagoanele unui tren de marfa (36) care a trasat o linie prin mijlocul campului, iar asta mi-a amintit ca ar fi cazul sa plec acasa.

Voi la ce va ganditi cand auziti cuvantul peisaj ?

peisaje, s.n. 1. Parte din natură care formează un ansamblu artistic şi este prinsă dintr-o singură privire; privelişte; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultând din combinarea factorilor naturali cu factorii creaţi de om. 2. Gen de pictură sau de grafică având ca obiect reprezentarea cu precădere a priveliştilor din natură; (concr.) tablou, fotografie care reprezintă un peisaj (1). 3. Descriere, reprezentare a naturii în opere literare; compoziţie literară descriptivă. [Pr.: pe-i-. – Var.: peiságiu s.n.] – Din fr. paysage, it. paessagio. (sursa: DEX online)

Geograful francez R. Brunet notează că “Peisajul este, deci, o apariţie şi o reprezentare: un aranjament de obiecte vizibile, percepute de subiect prin intermediul propriilor sale filtre, umori şi scopuri”.

Lucian Drăguţ vede peisajul ca fiind “proiecţia vizuală a unor relaţii psihologice pe care omul le întreţine cu locul în care trăieşte”. (Pagina web personală L. Dragut:  http://www.uni-salzburg.at/portal/page?_pageid=142,388822&_dad=portal&_schema=PORTAL_)